O, Let not Time decieve you

(recită Dylan Thomas)

AS I WALKED OUT ONE EVENING

W. H. Auden

As I walked out one evening,
Walking down Bristol Street,
The crowds upon the pavement
Were fields of harvest wheat.

And down by the brimming river
I heard a lover sing
Under an arch of the railway:
‘Love has no ending.

‘I’ll love you, dear, I’ll love you
Till China and Africa meet,
And the river jumps over the mountain
And the salmon sing in the street,

‘I’ll love you till the ocean
Is folded and hung up to dry
And the seven stars go squawking
Like geese about the sky.

‘The years shall run like rabbits,

O ştire faină..

… cică băieţii şi fetele de la Ministerul Turismului au o rugăminte fierbinte: să li se ofere din partea companiilor de publicitate, pe gratis, panouri outdoor pentru a promova turismul românesc. Încet-încet ajung  nu mă mai revolt când aud de strategiile de promovare adoptate după ani de studiu asiduu, experienţă cu carul şi.. farmec personal. Nu de alta, dar  zău că-mi strict sănătatea şi nervii de pomană. Aşa că nu-mi rămâne decât să mă amuz. Mă amuz că această doleanţă îmi aduce aminte de o scenă de acum două zile. Mama şi copilul de vreo 3-4 anişori, la cumpărături. Evident, copilul vroia. Aşa că.. cerea mamei ceea ce el nu putea lua (gândul nu-i stătea la afaceri că era prea mititel, în mod sigur nu avea noţiunea banilor..poate singura alternativă era să fure..). Maică’sa, probabil pentru a nu-l răsfăţa prea tare, l-a refuzat imediat. Băieţelul a început să plângă, dar când a văzut că nu se poate şi nu se poate, s-a liniştit şi a zis: lasă că mă fac eu mare! Cam aşa şi cu guvernanţii noştri. Hai.. caramba, netrebnicilor!

Ministerul Turismului roagă firmele de publicitate să-i pună la dispoziţie gratuit panouri outdoor

Punctul zero.

Întotdeauna m-am întrebat de ce nu o putem lua de la capăt cu adevărat după ce anumite evenimente s-au consumat ori după ce am conştientizat noi înşine o serie de aspecte care ne modifică simţitor viaţa/percepţia/raportarea etc.

Vorbe pe-nţeles (?)

Petrarca:  «Chipul iubitei când prin ochi pătrunde, în noi alungă orice chip departe»
Epicur:  «Cine nu se socoteşte fericit, acela este într-adevăr nefericit, chiar dacă ar fi stăpânul lumii»
Ciuceanu:  «Reconstituirea prin reflectare, din oglindă, dinspre reacţie spre stimul, în cazul României, produce imagini distorsionante»
Soljenitzin:  «Ca să cunoști gustul apei de mare nu e nevoie să bei toată marea; este de ajuns și o sorbitură»
Ţuţea:  «Trebuie să ai dreptul de a-ţi face propria istorie»
Eminescu:  «Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor cum soarele soarbe un nour de aur din marea de amar»
Brâncuşi:  «Ceea ce legi tu aici pe pământ – se leagă şi în ceruri. De aceea lucrurile nu sunt greu de făcut. Greu este să te pui în starea de a le face»

Motto-ul statalității

     „Un stat e forma cea mai înaltă, cea mai promiţătoare de roade, cea mai educativă, în viaţa unui popor.

Adevăratul popor…

“Adevăratul popor sunt oamenii, care s-au deprins să tacă (…), sunt oamenii simțirilor fine, care au datina să nu flecărească.“

(N.Iorga, Ce e Patria? – Conf.1910)

Univers paralel? Sau lume pe cale de dispariție?

„S-au dus regii și prinții.. și ce trece nu mai vine”

(Tudor Gheorghe)

http://realitatea.net/166031_Regina-Elisabeta-a-II-a-nu-si-mai-serbeaza-nunta-de-diamant-.html

Duminică 30 martie 2008, 11:46

Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii a decis să renunţe la petrecerea cu ocazia nunţii de diamant, scrie săptămânalul londonez Sunday Mail. Suverna a considerat inoportună serbarea a 60 de ani de la căsătoria cu prinţul Philip într-un cadrul fastuos, în timp ce ţara se află în pragul recesiunii.

Zicală veche

„Bătrânii vorbesc ce a făcut, tinerii ce fac, nebunii ce au să facă”

(Mihai Eminescu, art. Revista ziarelor apud Opera etico – socială, vol I: 1870 – 1879, Ed. Cugetarea Georgescu Delafras, București, 1989, p. 118)

Mai departe: garanția..

„Garanția învingerii adevărului și binelui în lumea aceasta este moartea. Dacă moartea nu s’ar îndura să ne scape de o generație în disselecțiune care produce atâția Mihăilești, Fundești, Pătârlăgeni, Costinești, dacă moartea n’ar pune adevărul la adăpost de onoarea de a fi coexistat alături cu partea criminală și stupidă a omenirii, niciodată națiile n’ar fi putut strânge acel capital de adevăruri care înnobilează aspra lor luptă pentru existență. E o fericire pentru noi că, prostia fiind nemuritoare, cel puțin proștii și perverșii in concreto sunt muritori”

(Mihai Eminescu, art. Optimism apud Opera etico – socială, vol I: 1870 – 1879, Ed. Cugetarea Georgescu Delafras, București, 1989, p. IX)

ps: în plus, mama proștilor e întotdeauna gravidă.. doar geniile apar (aproape ciclic), la perioade lungi de timp..

Prima condiție.. să știi cine ești..

„Cestiunea de căpetenie pentru istoria și continuitatea de desvoltare a acestei țări este ca elementul românesc să rămâie cel determinant, ca el să dea tiparul aceste forme de stat, ca limba lui, înclinările lui oneste și generoase, bunul lui simț, c’un cuvânt geniul lui să rămâe și pe viitor norma de desvoltare a țării și să pătrundă pururea această desvoltare”.

(Mihai Eminescu, Timpul, 17 decembrie 1881)

„China recently banned Buddhist monks in Tibet from reincarnating without government permission.”

Ce chestie, dom’le!

By Matthew Philips
Newsweek
In one of history’s more absurd acts of totalitarianism, China has banned Buddhist monks in Tibet from reincarnating without government permission. According to a statement issued by the State Administration for Religious Affairs, the law, which goes into effect next month and strictly stipulates the procedures by which one is to reincarnate, is “an important move to institutionalize management of reincarnation.” But beyond the irony lies China’s true motive: to cut off the influence of the Dalai Lama, Tibet’s exiled spiritual and political leader, and to quell the region’s Buddhist religious establishment more than 50 years after China invaded the small Himalayan country. By barring any Buddhist monk living outside China from seeking reincarnation, the law effectively gives Chinese authorities the power to choose the next Dalai Lama, whose soul, by tradition, is reborn as a new human to continue the work of relieving suffering.