D. P. face extrem de inspirat o diferența fundamentală: cea dintre popor și populație. Aici intervine capacitatea omului de a alege. Ei bine, eu prefer să mă gândesc la poporul român, la neamul ăsta bătut de soartă și la rostul și destinul său în lume. Dacă mă interesa populația, o adunătură de cretinoizi (dintre care răsar și elitele noastre negative – nu mi-e jenă să afirm), mă uitam la știrile de la ora 5.
Dar nu vreau să văd turma și nu simt că îi sunt parte componentă! Eu vreau să văd lumea ACEEA adevărată și de Dumnezeu dată.. problema mea e că mai vreau să o vadă și ceilalți.. ceilalți care înjură, ponegresc și reneagă specificul nostru raportându-se la ce văd zilnic pe străzi (par example).
Dar schimbați-vă, domnilor, ochelarii și scoateți-vă din vocabular expresia brand de țară (apropo de ce scria și Fane pe blogul lui..). Recăpătați-vă demnitatea că nu se mai poate așa, lucrurile scârțâie prea tare și vaselina-i scumpă! Degeaba ai cunoștințe cu duiumul sau te plimbi prin toată lumea dacă nu faci și experiența trăirii și simțirii – întru ființă..
Sau poate că.. nu se poate să fim toți la fel în privința asta.. poate că nici nu trebuie.. vorba ceea cine crede că se trage din maimuță, se trage din maimuță.. cine crede că vine de la Dumnezeu, vine de la Dumnezeu și pace! Amândoi sunt mulțumiți cu perspectiva adoptată. Numai să.. nu o dăm în extreme, vorba lui Țuțea „Când va dispărea ultimul țăran din lume – la toate popoarele, vreau să spun – va dispărea și ultimul om din specia om. Și atunci or să apară maimuțe cu haine.” (Cugetări memorabile, p. 22)
